amintiri fără timbru

Un zid gol.
"Doi barbati, grav bolnavi, ocupau aceeasi incapere dintr-un spital.
Unuia dintre ei i s-a ingaduit sa se ridice din pat timp de o ora in fiecare dupa-amiaza.
Patul sau era alaturi de unica fereastra din camera.
Celalalt trebuia sa stea tot timpul intins in pat.

Cei doi au stat de vorba ore-n sir.
Au depanat amintiri despre sotiile si familiile lor, despre casele lor, despre munca lor.
In fiecare dupa-amiaza, cand cel de langa fereastra se ridica, isi petrecea timpul descriindu-i celuilalt ceea ce vedea ca se intampla dincolo de fereastra.Aceasta dadea catre un lac.

Lebedele pluteau usor pe apa, in timp ce copiii se jucau cu barcutele. Tineri indragostiti mergeau pe alei iar mainile lor spuneau o frumoasa poveste, printre flori de toate culorile, in timp ce in departare se ghicea prezenta orasului.
Pe masura ce omul de langa fereastra descria cu de-a amanuntul , cel din pat inchidea ochii, imaginandu-si si visand . Incepu astfel sa traiasca pentru acea scurta ora, zilnic,senzatii uimitoare iar lumea sa era inviata din nou de culoare si frumusete.

Intr-o dupa-amiaza calda, omul de langa fereastra a inceput sa descrie o parada trecand.
Desi celalalt nu putea auzi orchestra, putea insa, cu ochii mintii, sa vada ceea ce celalalt descria cu atat de multe detalii sugestive.

Si asa au trecut zile, saptamani si luni.
Intr-o dimineata, venind asistenta de serviciu pentru a le aduce apa ,a gasit trupul lipsit de viata al omului de langa fereastra, care parasise aceasta lume in pace, in timpul somnului..

Femeia s-a intristat, si a chemat personalul pentru a lua corpul neinsufletit. Dupa o vreme, celelalt a cerut sa fie mutat langa fereastra. Bucuroasa, sa-i indeplineasca dorinta,asistenta l-a lasat singur.
Incet, greu si dureros, acesta a reusit sa se ridice in capul oaselor, pentru a vedea, pentru prima data cu ochii sai, lumea de afara.
Incordandu-se, s-a intors apoi spre fereastra de langa pat.
Si in fata ochilor i-a aparut un zid gol.Omul o intreba pe asistenta cum a putut vedea fostul sau coleg de camera, atat de multe minunatii dincolo de acea fereastra.

Raspunsul venit a fost unul surprinzator.Omul era orb, si nu putea vedea nici macar zidul gol..
Si, adauga ea, 'Poate ca a vrut doar sa va incurajeze pe dumneavoastra.'
'Epilog:

Este o imensa bucurie in a-i face fericiti pe ceilalti, in ciuda greutatilor propriei existente.
Impartite cu altii, supararile se injumatatesc, in timp ce bucuriile se dubleaza.
Daca vrei sa te simti bogat, atunci ia aminte la lucrurile pe care le ai, si pe care nu le poti cumpara cu bani.

'Today is a gift, that is why it is called The Present.'"