Ton café sous la neige

Mesaj

"Dragii mei studenti dragi,

Ma uitam azi la examen la voi si eram deja trista la gandul ca anul viitor, pe vremea asta, n-am sa va mai vad chipurile zambitoare in banci. Vor fi alti copii, alti studenti de cunoscut, de "imblanzit" (a se vedea "Micul Print", episodul cu vulpea, ca tot ati avut un subiect legat de prietenie la examen). Insa, cu fiecare generatie, profesorul ramane mai bogat cu ceva (cu tot ceea ce a primit sufleteste de la studentii lui, cu toate cate le-a invatat de la ei sau cu ei) si mai sarac de el insusi (fiindca o parte le-a daruit-o lor, nevazut, necuprins in cuvinte sau lectii, ci numai in senzatia aceea de IMPREUNA, de la un curs sau un seminar reusit).

Si mi-am dat seama ca IMPREUNA cu voi as vrea sa mai zabovesc putin (nu, nu, asta nu e o pledoarie ca sa dati la noi la master, ci e pur si simplu ceea ce am simtit azi privindu-va, incercand sa nu vad cum va priviti voi unii ... nu pe altii, ci lucrarile altora:). Sunteti anul meu jucaus si PR-ist si nebun si nins (asa sper, macar in iarna asta!) si-mi va fi dor sa scriu mailuri pe care sa le semnez, zambind din coltul gurii, "Diriga".

Sa treceti cu bine de sesiunea asta, sa aveti tihna pentru a asterne pe hartie capitolele pentru lucrarea de licenta si sa nu uitati ca suntem "un amestec de lut si visare / Cand pamantu-i prea greu, aripa tresare."

Cu tot gandul bun dintotdeauna,

Diriga."

Fara prea multe cuvinte: Lector Doctor Cristina Bogdan, "diriga", profesoara care ne-a cucerit din primul an de facultate, omul. Pentru astfel de profesori, inca o portie de facultate, va rog!

La lumière

My Grandma's little Fairies

Prima zi

2010 ar putea fi un început. Mi-aş dori mai mult să fie o continuare.

Nimic altceva decât amintiri frumoase a unor vremuri în care Crăciunul era plin de sens. Dorinţa de a reconstrui atmosfera de odinioară. Pe alocuri, tristeţea că nu mai poţi.

Aş fi dorit tradiţii, nu reconstituiri stângace ale unor oameni care au pierdut demult spiritul sărbătorilor. Cu toate acestea, am avut parte de linişte, multe colinde, amintiri, timp petrecut cu familia.

Şi anul acesta mi-a fost dor de zăpezile de altădată! Cu toate cele ale lor!

Să avem un an mai bun!

Moment

Dorm greu în nopţile altora. Trăiesc straniu într-o ţară în care fluturii sunt monede de schimb.

Gând de seară

Am întâlnit un om ca o sârmă subţire, dar pe care nu pot totuşi s-o-ndoi deloc. E ca atunci când te îndrăgosteşti de o piatră, de un apus, de o idee.

Demonstrat mi-a fost că omul singuratic, în muţenia lui, vede şi simte lucrurile în acelaşi timp mai şters dar şi mai pătrunzător. Capătă în tăcere proporţii, se adâncesc şi se prefac în eveniment, în sentiment. Cand noi fugim, el contemplă şi râde.


Cine spunea, oare, "a vedea înseamnă a pierde"?

Culori (Iaşi)